Tăul Zânelor

 

wp-1470074894899.jpg

La Tăul Zânelor, mă întind cât sunt de lung, pe pământul reavăn. Burta mă sâcâie deja de câteva ore. Aţipesc. Parcă aș visa și eu zânele. Ciobanii din jur, au vrut să le spioneze. Cum se scaldă ele, în țâţâlucile goale. Au venit noaptea și le-au pândit. Ele i-au văzut. S-au înfuriat, au rupt pământul. A apărut lacul și de atunci, nu le-a mai văzut nimeni. Continue reading “Tăul Zânelor”

Blog at WordPress.com.

Up ↑