Trimisul Cuceritorului: impresii dupa un periplu polonez

 

Castelul Bedzin din localitatea poloneză cu acelasi nume

Zi de decembrie posomorâtă în Silezia polonă, la mai bine de doi ani de la ultima vizită. Iarna și aici, pare a îmbrăca până în acest moment, haina cenușie a unui sfârșit de toamnă parcă continuu în ultima vreme peste tot. Neadaugând vestimentarului său, nimic din ceea ce ține de garderoba sa albă, anotimpul acesta cade la nivelul latitudinilor temperate, acolo unde se manifesta până nu demult, atât de autoritar, într-un derizoriu nemeritat. Parcă înciudat pentru privitorul din mine, accentele tragice ale unei foste zone miniere, par a veni la pachet cu o recuzită cenușie, vânt mut și tăios, pe fondul unei umezeli cronice, destul de accentuate. Continue reading “Trimisul Cuceritorului: impresii dupa un periplu polonez”

Vârful Hovârla din Munții Maramureșului: pițipoanca, speologul și profesoara de muzică

Vârful Petros (2028m) o continuare spre N a crestei masive, dar domoale a Munților Maramureșului. Pe teritoriul Ucrainei, această catenă montană poartă numele de Carpații Păduroși

Când brusc, privirea vameșului ucrainean nu mai era interesată de cei câțiva lei, dați sub forma unei “tradiții” de neam prost, am știut că ceva nu era în regulă. Dar, cu toate acestea, doar când peste huruitul unei vechi mașini industriale, cu treabă prin punctul de trecere a frontierei dintre România și Ucraina, de la Solotvino (Slatina), zgomotul provocator al pantofilor cu toc s-a suprapus, eclipsându-l, abia atunci mi-am întors și eu privirea.
Ca de fiecare dată în astfel de locuri, mirosea puternic a gaze de eșapament, a transpirație și acum, venind ca ceva nou pentru mine, și a erotism.

Continue reading “Vârful Hovârla din Munții Maramureșului: pițipoanca, speologul și profesoara de muzică”

Cernăuți: Alina, Bazarul și procentele

Fostul Palat Mitropolitan, în prezent Universitatea “Iuri Fedkovici” din Cernăuți

Stradă cu destule accente tragice, la orele după-amiezii, în Cernăuți. O pisică albastră stă într-un geam privind neinteresată slalomul mașinilor printre gropile din asfalt, un pui de vrabie căzut din cuib se zvârcolește de partea cealaltă a ferestrei, iar de pe zidul clădirii din față, scorojeala timpului va reușii probabil într-un final să scoată la iveală, întregul text al unei inscripții comerciale, din timpul României Mari.

Continue reading “Cernăuți: Alina, Bazarul și procentele”

Muntii Gutâi: Spre Creasta Cocoșului, pe urmele haiducului Pintea

 

Cu fețele albe și păr deschis la culoare, nu ai fi zis că cei doi vârstnici temerari din fața mea, nu aparțin nici unei țări de pe bătrânul continent.
Daniel și Karin sunt din Chile, iar la modul cum arată și cum sunt îmbrăcați sunt demni urmași ai germanilor emigrați la 1848 în această țară, după un trai mai bun.
Au ajuns la Breb, în Maramureș, accesând www.ecomaramureș.com. Le-au plăcut casele din lemn, muntele și faptul că aici, este mult mai ieftin ca în Patagonia, la ei acasă.

Continue reading “Muntii Gutâi: Spre Creasta Cocoșului, pe urmele haiducului Pintea”

Maramureș: Când soarele asfinte’n senin, mâne va fi vreme bună


În curtea casei, Csermey se joacă, târând după ea un cățel blond, agățat de o cizmuliță albastră. La un moment dat se împiedică și cade, dar acest lucru pare a nu o afecta prea tare. Iarba verde și deasă din curtea pensiunii îi amortizează căderea, cățelul fuge, iar ea rămâne întinsă. Stând pe spate, cu capul ei mic, lunguieț și blond, fata bolborosește cuvinte fără rost, în cele trei limbi pe care le cunoaște și cărora, doar ea, pare a fi capabilă în a le da înțelesuri. Pentru idilicul sat maramureșan, Breb, Csermey este o expată, apărând pe lume departe de România. Mama e canadiană, iar tatăl e un maghiar născut în România, lângă Arad, plecat însă și el departe, pe alte meleaguri, din fragedă pruncie. Româneasca lui e una cu mult accent englezesc, trădând în acest fel, locurile pe unde a ajuns și a trăit.

Continue reading “Maramureș: Când soarele asfinte’n senin, mâne va fi vreme bună”

Vârful Pop-Ivan din Munții Maramureșului: pe frontiera de Nord a României.

Vârful Pop-Ivan (1937 m) din Munții Maramureșului, o bornă de frontieră naturală și inedită în Nordul României

Apropierea iminentă a Rusaliilor face ca micuța poiana a Paltinului, de sub Vârful Pop Ivan, să fie nesperat de populată. Lângă un TAF nou, de producție autohtonă, stă un ucrainean răblăgit de alcool și munca la pădure, câțiva pădurari au capetele băgate sub capota unei mașini de teren ce refuză să mai funcționeze, la stâna de lângă, ciobanii nu răzbesc să finalizeze mulsul oilor, al caprelor și al vitelor, iar cabana, ce ține de partea de cercetare din Parcul Național Munții Maramureșului, e plină de oameni ce nu au nici o treabă cu cercetarea.

Continue reading “Vârful Pop-Ivan din Munții Maramureșului: pe frontiera de Nord a României.”

Cernăuți: Tanti, mustăciosul și vanzătoarea de prune

Un autobuz cosmopolit pleacă aproape de miezul zilei din Suceava, spre Cernăuți. Trei brazilieni, un spaniol, un italian, un francez, doi țigani, câțiva ucraineni ce vorbesc românește și câțiva români ce vorbesc ucraineană, rezistă cu greu căldurii din Laz-ul vechi, de proveniență sovietică.
Șoseauă lină la noi, sărituri și hopuri la ei, spre deliciul italienilor bruneți, îmbrăcați în blugi, pantofi sport și cu freze gelate, bine conturate.
După graniță, din când în când oprim, la marginea dinspre drum a vreunui sat, ivit firav mai încolo, printre pomii fructiferi.

Continue reading “Cernăuți: Tanti, mustăciosul și vanzătoarea de prune”

Kiev: Statui, biserici, piețe și pietonale

Catedrala Sfântul Mihail din Kiev, privită din Piața Sofia

Lângă copia palidă a ceea ce odată erau Porțile de Aur ale orașului Kiev sau Zoloti Vorota, o terasă, înconjurată de platani groși și umbroși, te îndeamnă la leneveală. În jur, miroase a fete frumoase îmbrăcate elegant, a toamnă și a oraș mare, în care esențele umane se amestecă. Printre frunzele ușor îngălbenite, orele amiezii se apropie. Profităm de ocazie și comandăm un borș de sfeclă roșie și o bere locală, rece.
Suntem pe strada Volodymyrska, iar clădirile impozante, înșirându-se darnic pe ambele părți, degajă aer lituanian și polon, semn al stăpânirilor ce s-au succedat peste oraș. Din loc în loc, construcții din perioada țaristă, urmate de cele în care Ucraina facea parte din imperiul sovietic, întrerup ostentativ înșiruirea ideală.

Continue reading “Kiev: Statui, biserici, piețe și pietonale”

Naturalistul de pe malul râului


Pantalonii de trening, albaștrii și cu trei dungi albe pe ei, cad perfect peste pantofii fără șiret, de toată ziua, din imitație de piele maro. De la brâu în sus, omul poartă un tricou subțire, supraelastic, cu guler, nasturi și dungi orizontale pe fond portocaliu. Peste tricou, o vestă cu buzunare crem, având câte două buzunare pe fiecare parte, la nivelul palmelor și a pieptului, completează vestimentația, un amestec de casual și sport, întâlnit frecvent la persoanele din România trecute binișor de cinzeci de ani. Sub părul negru, lucios, stă o frunte lată, bronzată, iar ochii negrii sunt bine mascați de gene și sprâncene stufoase. Poartă ochelari, iar conturul ramelor de pe ambele părți ale feței, la fel de bronzate, sunt albe, clare, semn că persoana din fața mea stă mult în soare.

Continue reading “Naturalistul de pe malul râului”

Blog at WordPress.com.

Up ↑