Cuieșd, județul Mureș: în care am impresia că’ntr-un anumit fel, pot păcăli timpu’ iernatic, iarna, adică moartea Lumii.

Țiganu’ își potrivi ceasul cu cuc de pe peretele din curtea casei sale când ceasul din turnul bisericii reformate bătu fix, la trei. Cu toate acestea ceasul de pe perete, cel de pe mâna lui, cât și cel de pe mâna mea, arăta că e și 42. Când văzu nedumerirea mea, țiganul bolborosi ceva, din care am înțeles că de doi ani nimeni nu mai vine să regleze mecanismul din turn, iar după el, acesta o ia în fiecare zi înainte cu aproape un minut. Timpul se grăbește la tine, am spus, imitând zicerea lor, dar pe el astfel de considerații nu îl interesau. E un om simplu. Are ceas în casă, ceas la televizor, ceas la mână si la telefon, plus ceas la mașină.

Continue reading “Cuieșd, județul Mureș: în care am impresia că’ntr-un anumit fel, pot păcăli timpu’ iernatic, iarna, adică moartea Lumii.”

Țiptelnic și Hărțău, județul Mureș : deși credem că am găsit locul unde lumea ar urma să se dezmembreze, în sfârșit, definitiv, totuși el nu este acesta.

Lumea înaintează aici în avântul pasului de cal  care mereu a scornit sub copitele lui doar bălegaru’, tânjind în tot acest timp, în toată viața lui de animal prost , după pământ reavăn de primăvară.
Ne place și ne minunăm, savurând fiecare clipă trăită acolo în fața Dezmembrării lumii, cu gândul frumosului ce va  pieri cât de curând…

Continue reading “Țiptelnic și Hărțău, județul Mureș : deși credem că am găsit locul unde lumea ar urma să se dezmembreze, în sfârșit, definitiv, totuși el nu este acesta.”

Band, județul Mureș : cu speranța că dezmembrarea lumii va veni, privim o lume bezmetică.

De lângă gara abandonată, toată câtă e oale și ulcele, cadrul era unul ideal: ieri după amiază, cam cu câteva ore înainte să se lase seara, un grup de oameni alergau la Band, toți într-un suflet, dintr-o parte a satului înspre cealaltă, fără a ști ce se întâmplă acolo. Salutăm ca atare cadrul acesta, parte dintr-o chestie mai amplă ce ține de scena lumii bezmetice.

Continue reading “Band, județul Mureș : cu speranța că dezmembrarea lumii va veni, privim o lume bezmetică.”

Băla, județul Mureș : în care mi-aș dori ca pe o babă de aici să o cheme Tamara, ca pe cântec.

Azi toamnă, într-una din ultimele zile cu soare, una din aia când noaptea nu e încă sub zero, iar ziua e pe plus, o babă mi-a împlântat la Băla, în casca bicicletei flori de mușcate ciupelite, zicându-mi că ea nu crede că eu umblu pe acolo de-an proasta, numa’ așa să mă dau cu bicicleta toată ziua, că mă are în vizor demult și că sigur io am pe una în sat și dacă nu am atunci sigur caut.

Continue reading “Băla, județul Mureș : în care mi-aș dori ca pe o babă de aici să o cheme Tamara, ca pe cântec.”

Belgrad, Serbia : concert Magnifico și alte considerații

Ce show fenomenal aseară la Belgrad …
O sală mică, cu câteva mese, cam 250 de oameni. Sala se numea Amerikana. Pe zidurile de până la sală, Dom Omladine Beograda, cineva a vopsit chipul roșu al unui conducător militar din primul război cu litera Z. Nu tot chipul ci doar la chipiu, la caschetă, i-a pus un Z mare, ca o distincție a batalionului din care face parte, una de era să îi acopere toată fața. Din 10 în 10 m. Pe strada care duce la ambasada Greciei. Dacă stai așa, la o visare, poți gândi că atunci când vântul bate tare în Dorćol, întotdeauna dinspre Dunăre, umbra steagului Uniunii Europene de pe Ambasadă va cădea peste chipul generalului de pe partea aialaltă, acoperind-l. Ce cadru teribil!

Continue reading “Belgrad, Serbia : concert Magnifico și alte considerații”

Belgrad, Serbia: bețivu’ de pe Cara Dušana ,colț cu Skenderbegova

Uitându-se la ușa super magazinului, bețivu’ s-a uitat de parcă în fața lui era spațiul ce îi putea lui rezolva toate problemele cu care viața l-a cadorisit.
Doar ușa, atât mai stătea între el și acel loc, așa că se îndreaptă spre ea, hotărât să îi dea un șut, dar spre surprinderea lui, când vru să facă asta, să dea cu piciorul, aceasta se deschisese singură în două.

Continue reading “Belgrad, Serbia: bețivu’ de pe Cara Dušana ,colț cu Skenderbegova”

Tăblășeni, județul Mureș: în care Demeter știe un loc legat de o muiere da’ nu vrea să spună nimănui unde este acesta

-Locului i se spune cum i se spune. Multe nu îți mai pot spune despre el, decât că în vârful dealului e o stație de gaz. Dar nu vârful dealului trebuie să te intereseze pe tine, peisajul din jur și alte asemeni, hai să le spunem modernități, prostii până la urmă, ce servesc doar propriei reclame oricum una fără valoare, ci povestea celei care îi primea pe toți la ea în casă. La bărbați mă refer. Casa ei e pusă mai jos, chiar la ‘nceputul drumul ce duce spre stația de gaz din vârful acelui deal care trebuie să’ți fie reper. Multă vreme a fost vopsită în galben și avea ferestrele prinse în rame verzi. Era o casă veche, cu acoperiș de țiglă, simplă, dar bună în felul ei. Acum, probabil, va fi în cine știe ce culoare, va avea ușă și geamuri termopan și cine știe ce prostii îi vor mai trece prin cap tembelului ‘cela de la oraș ce a venit brusc aici și a cumpărat-o. Poate chiar și târnațu’, în ideoțenia lui, îl va desființa. Cine știe…La câți nebuni îs azi …

Continue reading “Tăblășeni, județul Mureș: în care Demeter știe un loc legat de o muiere da’ nu vrea să spună nimănui unde este acesta”

Târgu Mureș, malul Mureșului : în care Demeter își dă seama că dacă omenirii îi este dat să’i fie bine, atunci lumea nu mai trebuie să aibe urmași.

Prin oraș râul curge liniștit, iar într-una din porțiunile urbane pe care le străbate, apa aproape că stă. Lângă malurile pline de stuf mișună animale de tot felu’. Digul construit, un rambleu destul de înalt, domină pe o parte râul cu lumea lui higrofila, iar pe partea ailaltă un câmp fără niciun rost la o primă vedere, plin de nuci.
În ziua aia Demeter era destins, pregătit să facă, cum ar veni, show. De la brâu în sus, poartă un tricou subțire, supraelastic, cu guler, iar peste tricou stă o vestă cu buzunare crem, două pe o parte, imitație din piele. Pantalonii de trening albaștri cu trei dungi albe pe ei cad perfect peste pantofii fără șiret, de toată ziua. Numărul dungilor contrastează cu numărul buzunarelor, cu numărul dungilor de pe tricou și chiar și cu numărul pantofilor. Știindu-l bine, însă, pe Demeter, cât accent pune el pe chestia asta par/impar devenită deja ideologie la el , m-am mirat, dar nu am zis nimic. Probabil dacă Dumnezeu ar fi fost Demeter, omul ar fi fost tot cât e o înșiruire de membre, de organe pare. Din acest punct de vedere, Demeter gândește sau a gândit aproape ca Dumnezeu atunci când El a creat lumea și omul. Acum, cu dungile astea trei, a fost o scăpare, ceva nu s-a legat …

Continue reading “Târgu Mureș, malul Mureșului : în care Demeter își dă seama că dacă omenirii îi este dat să’i fie bine, atunci lumea nu mai trebuie să aibe urmași.”

Blog at WordPress.com.

Up ↑