Operațiunea Est: Ismail, o parte din România Mare

 

 În prezent, ea nu mai există
Statuia regelui Ferdinand I, din Ismail. Fotografie din anul 1938

În Ismail-ul lui Ioan Chirilă, miroase a lebeniță, a pepene și a ceapă verde, aduse în piața orașului de românii din jur.  Ismail-ul de astăzi, este fără statuia regelui Ferdinand I, al României, dar are statuia generalisim-ului Suvurov, cel nebătut de nimeni, pusă mândru, probabil pe același piedestal.
În Ismail-ul dirijorului român Musicescu, românii cântă pe moldovenește, pentru că așa le scrie pe actul de identitate.
Miroase a Dunăre, adusă în oraș, de vântul venit dinspre mare, a bețivi amețiți de soare și a bulgari blegi, pescuind pește.
Peste toți, sovieticul este încă la el acasă, aprinzându-și flacăra bolșevică, la fiecare monument.
În timp ce conflictul din Donbas și Lugansk,  escaladează noi trepte, iar Crimea este luată, Ismail-ul ucrainean, având aproape 70% ruși, îl mai are încă pe Lenin, cimentat de două ori. Unul în fața primăriei și altul în fața autogării. Taras Sevcenko, poetul național ucrainean, e numai o dată. În parc.

Continue reading “Operațiunea Est: Ismail, o parte din România Mare”

Elias și Debora la Peștera Scărișoara

 

Elias și Debora sunt doi copii de vârste apropiate. În ciuda numelui, ei sunt români, iar pe părinții lor, îi cheamă Cornel și Maria. De câțiva ani, am un fel de agitație psihică, în momentul în care, aud copii români, botezați cu astfel de nume. Încep să îi urmăresc, să îi spionez, să trag cu urechea. Debora și Elias, locuiesc probabil într-unul din orașele mari ale țării, pradă urbanismului, asfaltului, mâncării proaste, dar și a tehnologiei avansate. Ca noi toți, de altfel. Singura lor preocupare în fața intrării de la Peștera Scărișoara, e să se joace pe o tabletă. Echipați sumar, în espadrile, așteaptă indiferenți, sosirea numerosului grup, care deja e jos, în aven.

Continue reading “Elias și Debora la Peștera Scărișoara”

Blog at WordPress.com.

Up ↑