Trialul Bobocilor

Din boxe, o voce serioasă, anunţă ordinea la start:

-Cu numărul 11, la standard,  Dan-Cristian Deva, pilot și Erwin Lucas, copilot!

-Auzi Lucky, oamenii ăștia ți-au schimbat numele, din Erich în Erwin. Nici nu mai are rost să mai participăm la concurs. Tu ai câștigat deja un premiu. Păcat că nu e Paștele, pentru că primeai un miel, camarade!

Ne prostim şi noi, sa mai treacă timpul până la start. Umezeala e mare și ne cam intră în oase. O iau la fugă pe o pantă înclinată. Ajung în vârf și privesc oamenii de jos. În pădure, enduriştii fac spectacol, iar mirosul de benzină și drujbă, îmi aduce aminte de un Romaniacs, de unde m-am întors acasă cu o poză, în care îi strâng mâna marelui Jarvis. Atmosfera e bună și promite mult. Va fi distracție mare, iar noroiul e perfect. Un călăreț trece printre mașini, tacticos și  nestingherit, în timp ce un stăpân de câini, abia de poate să își strunească fiarele.

Prezenţă inedită, un adevărat off-roader, bine echipat

Aliați de nădejde!

Vin întăririle 🙂

Gata de atac! 🙂

Parteneri de gală!

Mici bibileli inerente

Unii doar cu privitul şi cu admiratul

Urcăm în mașină, unde îl înghesuim și pe Marius. Cu el, am completat, o echipă aproape perfectă. Avansăm spre linia de start. Mă gândesc la diverse, în timp ce Doamna Iernean, ne prelucrează un mic regulament. De dimineață, l-am sunat pe Lucki. I-am promis de mult o tură pe dealuri, iar acum era cel mai bun moment.

Ultimele indicaţii sunt binevenite. Cu capul spre alte locuri, dar şi nerăbdător să plecăm odată!

Cu sfială şi noi pe lângă vedete

Oare, ce-o fi cu atâtea maşini pe aici? 🙂

Hop şi noi!

Lucki, ţinea pentru prima dată un road book în mână, dar acest lucru nu s-a prea vazut de-a lungul cursei. Secondat de un Marius, în zi de graţie, aproape că am mers aţă!

Ce e scris, e mai sigur 🙂

-Va rugăm  să fiți atenți la lanul de grâu. Nu călcaţi pe el!

Pe Luki îl știu din prima mea ieșire pe munte, cea de pe Moldoveanu.

-Apoi, mai vine o casă, unde oamenii și-au făcut un drum. Nu conduceți prea tare. Vrem ca şi la anul să ne dăm pe acolo.

Atunci, omul nostru, Lucki, după ce a cărat un dulap de mâncare, a mâncat mâncarea de la cabana Turnuri și pe-a lui, a lăsat-o acolo…ca noi toți de altfel 🙂

-Ar fi mai bine să vă puneți centura, domnilor.

În noaptea aia, îngrămădiți într-o cabană supra aglomerată, nu am dormit deloc, din cauza sforăiturilor…Acum, mă uit pe geam și îi zâmbesc ciudat lui Silviu, care ne pozează. Gândurile despre cabana din Fagaraş, se întrerup. Silviu e unul din oamenii care merge pe munte cu antena în spate, la propriu. Poate o fi spion, un mic Rudolf Abel, din filmul, Podul Spionilor. Rudolf Abel, chiar a existat în realitate. Unul din cei mai buni spioni sovietici, iar actorul care l-a interpretat…fabulous…

Cu ochii spre Silviu, mirat

Regulamentul e regulament, iar centura de siguranţă, trebuie pusă

Eu, Lucki şi Marius

La finalul cursei de 20 km, când emoţiile au dispărut, iar relaxarea şi-a făcut loc

-Băieți 30 de secunde.

Eram la ziua lui Lucki și știu, că am mâncat foarte mult. Așa mult mi-a plăcut atmosfera și mâncarea, încât am ras tot. Grătare, mici, îngheţată. Ca în zilele bune. Lângă noi, în vecini, era un prun cu nişte prune imense. O cracă, era parcă intenționat împinsă să treacă gardul. Prune mari, zemoase. Vecinul, proprietarul prunului, ar fi fost îndrăgostit de proprietara cabanei noastre.

Îndreptându-ne spre locul de trial, cu bara puţin şifonată, prin pădure

Start!

Primul viraj

Coborâm spre finish

Trialul, a fost o probă de îndemânare într-un circuit închis, printre jaloane. Foarte frumos!

-20 secunde băieți.

Numai că, dragostea vecinei era luată.Povestea zice, că omul nu s-ar da bătut, iar creanga întinsă peste gard, ar fi momeala.

-10 sec

-Lucki tată, Marius, de acum încolo, vă fac cunoștință cu Puţuchi Chitara. În gașcă, noi îi mai zicem  Pitica.

-5 secunde

-Din cauza ei, multe nopți nu am dormit.Trebuie să o ghidaţi bine

-3 secunde

-Aţi înțeles? Perfect!

Doamna Iernean se uită la noi, după care, exclamă scurt şi apăsat:

START BĂIEȚI!

Trialul Bobocilor– competiţie automobilistică, organizată de clubul local de off-road din Târgu Mureş, destinată tuturor celor care deţin autovehicule 4×4 şi doresc să se distreze, într-un cadru organizat.

Locaţie-localitatea Ernei, Jud Mureş, începutul lunii decembrie, din fiecare an

Clase: Standard şi Open

Traseu: 20 km+circuit trial